Fun

Poezie… a unei fete din popor

La 15 anishori,
Aveam o creshtere aleasa.
In pension faceam furori,
Dar eram tare rushinoasa.
Shi cand cu Nicushor vorbeam,
Mi’ardeau obrajii ca vapaia…
Tziu minte, cat de mult rosheam,
Cand imi spunea de vorba aia.

Intr’o duminica, fiind cald
Shi cum vazduhul sta sa fiarba,
M’am dus la garla sa ma scald,
Shi mi’am pus hainele pe iarba.
Dar Nicushor sta’n iarba strans
Shi ma privea cum faceam baia,
Mi’a fost rushine shi am plans,
Fiindca’imi vazuse vorba aia.

Prin Cishmigiu, cu pas grabit,
De la pension mergeam spre casa
Shi’un ofitzer m’a urmarit,
Spunandu’mi dulce ca’s frumoasa.
M’am rushinat shi’am spus “merci”
Shi ca sa nu m’apuce ploaia,
M’am dus la el acasa shi…
S’a intamplat, shti, vorba aia.

Deshi sunt rushinoasa rau,
De totzi baietzii sunt curtata

Shi’alearga’n urma mea mereu
Aproape Capitala toata.
Shi’n timpul verii, deseori
Sunt la Constantza sau Mamaia,
Petrec din noapte pana’n zori
Ca mult imi place vorba aia.

Zadarnic, muritor sarman,
Vrei sa gaseshti a vietzii cheie!
Popescu scrie un roman
Fiindca iubeshte o femeie.
Aseara s’a’mpushcat Bebe,
Afland ca l’a’nshelat Aglaia
Shi toate astea pentru ce?
Ah, numai pentru vorba aia!…