Cum am ajuns aici? Simplu… am dat de-un post in blogul lui Orlando Nicoara, care m-a facut sa zambesc si sa caut in arhiva mailurilor mele ceva anume, (il gasiti cand cititi tot).

Ce mi-a provocat saltul asta mental, daca ii pot zice asa :”si ca sa raman in regula jocului mi-as dori niste bombonele cip cip, cele mici in cutie cilindrica, de plastic, cei care au prins vremurile de dinainte de 89 stiu despre ce vorbesc, cip-cip-urile, pufarinele si mentosanele au fost dulciurile de baza ale copilariei …”

Ce vremuri dom’e, ce vremuri…
Sa purcedem… de aici incepe mesajul cu pricina:
Nascuti in perioada anilor ’80 ( eu mi’s din 78 iar mesajul l-am primit in 2006;))

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor are fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X. Nascuti in perioada anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca noi nu stim nimic”. Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii care au strigat Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.
More >