Topliţa Reghin, cu trenu de noapte:)

Eram in Topliţa, veneam de la o ultima cafea, cu Sparky. Aveam de stat 2 ore prin gară, ca să vin şi eu acasă, pe ora 6 si ceva. Nimic nu-mi spunea că se preconizează peripeţii. Poate tocmai asta-i farmecul, că te ia pe neaşteptate:)

Back… si povestesc mai departe. Eram in gara… ora 2 si ceva… Apare un tren intarziat cu o ora si ceva… si ma duc la casa. “Sarumana sarumana…” bilet catre reghin? Da, insa doar de la 3, cand se pornea programul. Mai nou CFR-ul foloseste un sistem informatic pentru bilete:) Asa ca.. stai baiete linistit, c-o ora inainte poti veni dupa bilet.

Bun… stau eu afara, tolănit bine mersi pe 4 scaune pe peron, ca inca alţi 4 oameni, să asteptăm trenul… La 3.30, ma duc sa-mi iau belet catre Reghin. De aici a inceput totul.. semne erau deja.

Doamna de la casă, din greşeală, imi da prima data bilet la personal (ce pornea la 4.40, nu la 4.13), si apoi, mi-a mai dat un ticket supliment de viteza la accelerat( biletu 6.1 lei, suplimentu 6.1 lei:) ) Dap, i-am zis ca nu mai am chef sa mai stau inca o jumatate de ora, si sa ajung mai repede:) acasa. De-as fi stiut…

Apare lumea… e in jur de ora 4. Mai fumez o tigara, ma intind sa-mi dezmortesc oasele. Statusem intins, si era chiar placut, se vedeau stelele si nici frig nu era, nici cald:) Adica… da, era Numa bine.

Apare acceleratul… si aud pe unul de langa mine,”Ah, ii acceleratu numa, vine si alalalt”. (Inca un semn?:) ) Dar eu bucuros nevoie mare, ca ajung la ora 6 acasa… hop sus in tren.

De aici… incepe.

Din vagon in vagon, cautam si eu loc de intins oasele, sa dorm o ora jumate, pana ajungea si trenu in reghin. Dar… erau pline compartimentele. Si asa, din vagon in vagon:) ajung in primul, unde gasesc si eu un compartiment liber. Reglez temperatura, sting lumina mare si las doar cea de veghe, si ma intind si eu satisfacut pe bancheta, sa picotesc un pic.

Aveam 2 telefoane, si ca sa fiu sigur cama trezesc inainte, le-am pus sa sune la 5.50, si la 5.55, ambele:) La 6.03 sau ceva’n genu… trebuia sa intre trenul in gara Reghin. Astea fiind facute… inchid ochii, pun muzica de la un tel sa-mi incante urechile, si da-i la picoteala:)

Simt ca se opreste trenul la un moment dat, si ma uit pe geam: Deda. Corect, urmatoarea statie…Reghin, fara oprire. Ma uit la ceas, incadrat perfect, nu avea intarziere. Asa ca ma intind din nou pe banca, si ascult muzica…

La 5.50, desteptat de telefoanele luate de draci cu alarma… fac ochi, si ma uit pe geam. Mirare, nu mi se parea cunoscut peisajul. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta… unde-i apa? Ciuciu apa, niste dealuri si cativa pomi razleti, hotar de porumb, grau.. etc. In gand, buimac inca de somn: mai, poate o luat-o prin alta parte, da tot la Reghin merge.

Se face 6… 6.20… si observ o pancarda, intrare in localitate (un catun) : Domnesti! Ce naiba caut eu pe langa Domnesti? imi zic eu in gand? Hmm… astia m-or pacalit cu trenu oare? Am mai mers cu el… ce naiba?

Taram… imi amintesc c-am intelefonu cu Cosmote si-o cartela de Connex (Actual Vodafone) asa ca hocus pocus preparatus, schimb cartela. Aualeu… zona fara semnal. Oki, eram pe alt traseu, 100% convins. De Domnesti habar n-aveam , si zone fara semnal, nu erau, catre Reghin. Zambesc, si zic: What the hell… sunt in concediu. Hai sa admiram peisajul, si in Bistrita, m-oi da jos. Stiam ca din Deda, se mergea in 2 directii: Tg MUres, sau Bistrita. Nici pe departe gand ca ar putea merge si in alta parte… gen BAIA MARE:)

Vad pe telefon Sieu-Magherus… mult timp, si apoi un pic de Bistrita, si iar Sieu Magherus. Zic in gand : hei hei… facem ocol? Vine gara… mergem mai departe, pana’n Sărăţel. Acolo da un pic trenu inainte inapoi, si sta. Eu… ma gandeam. Unde-i localitatea asta? mai am mult pana la Bistrita? Nu vroiam sa ma dau jos in “the middle of nowhere”:) Asa ca trenul m-a purtat mai departe, indepartandu-ne de Sărăţel, unde vagoanele spre BISTRITA au fost detasate de trenul in care eram, si legate la altul. Dar eu nu stiam asta. Si sincer… nici nu stiu daca-mi pasa, la momentul acela:).

Si trenul mergea… acum cu toate vagoanele pentru Baia Mare:) Si cu mine’n primul dintre ele. Inca nu stiam nimic, noroc c-a venit controlorul, un om super cumsecade.

-Buna dimineata… biletul l-am vazut?

– nu… uitati-l, da am o problema. Eu vreau Reghin, si vad c-am ajuns pe alte meleaguri. (zise c-o jumatate de gura).

Controlorul, se aseaza pe banca de visavi si incepem sa povestim. Ii zic pe scurt tarasenia mea, si-l intreb: Da cum Dzo am ajuns pe aici?

Si-mi explica… trenul continea mai multe garnituri: una catre Tirgu Mures (ultimele 3 vagoane, unde trebuia sa stau si eu:) ), una catre Bistrita (inca 3 vagoane, de la coada la cap), si restul, care mergeau drept catre Baia Mare! Whoooow… si eu eram cap de pluton:) in primul vagon catre baia mare. Uh uh uh… Ce ma fac? Il intreb: si-mi explica: pai… tre sa te dai jos la prima statie, daca nu vrei sa mergi mai incolo, si sa faci intrerupere. Ca biletu imi mai era valabil 24 de ore din Deda catre Reghin. Pana acolo… (era singuru traseu feroviar catre reghin, sa trec prin Deda) sa ma descurc eu cumva.

Ii multumesc frumos… si-i zic ca ma gandesc, si daca vreau sa merg mai departe, il caut. Pleaca el, si sun eu pe Magelan, un amic din Baia Mare. Sa vad de-i acasa:D Ca sa-i fac o vizita. Ala rade cand ii povestesc, dar din pacate, nu era acasa, si nu putea ajunge duminica. Asa ca.. pica intalnirea.

Statia urmatoare: Beclean. Ma dau jos, si atza la mersul trenurilor. Sa vad unde ma duc de acolo…. Si ce observ? era aproximativ ora 7 am. La 7 si ceva era tren catre Vatra Dornei:) marcat OC: circula ocazional. Mi-ar fi placut sa revizitez Vatra Dornei, asa ca, atza la casa de bilete si intreb. Din pacate… in ziua respectiva nu circula! Dezamagit… ma decid: Ocazie catre Bistrita. Cu trenul, era la o ora si ceva distanta. Asa ca… o iau pe jos, sa vizitez Becleanu si sa iau ocazie spre Bistrita. Nimeni pe drum, mult timp. Incep sa apara oamenii pe strada, sa-si curete trotuarul… si intreb, vis a vis de Spitalul municipal pe un om de unde sa iau ocazie spre Bistrita. Omul super de treaba, imi arata ca drept d-acolo sa iau. Si ca intuitia mea de-a veni in partea aceea a Becleanului, n-a dat gres:)

N-am stat mai mult de 5 minute la ocazie, si m-a luat unul c-o Dacie, de mergea la Breaza, o localitate dupa Bistrita. Am ajuns destul de repede in Bistrita. Hehe, stiam cat de cat orasul, (nu-i tare complicat, cateva bulevarde…) ca fusem si eu pe la Metropolis, o discoteca cu renume din Bistrita.

Lipa lipa, deja flamand, traversez un pic de orash, si ajung (luandu-ma dupa indicatoare) catre discoteca si apoi in gara. Yuppy! Acolo stiam ca sunt maxi-taxiuri catre Brasov, Bucuresti, etc. Mie-mi trebuia sa ajung numai in Reghin. Dau o raita pe la pct sanitar din gara, super frumos amenajat, si pt 50 de bani, mi-am spalat mainile, si fatza. M-am improspatat:)

M-am uitat apoi dupa maxi taxi, si ferice de mine, unu pleca la 5 minute dupa. Asa ca m-am buricat in el, si la drum. M-o cam scuturat el, ca era ceva maxi taxi mai vechi… de suna apa si sucul de-l bausem pe “traseu”:) (bine ca nu’n cap:) )

Si… astfel am ajuns eu acasa, nici nu mai stiu exact, ora 10, 11am? Deja era cald… da ce-mi pasa? M-am pus in pat, si-am dormit… hehehe… pana la ora 8 seara:)

Oricum, a fost mult mai scurta peripeţia si nici chiar asa plina de haz pe cat cea de acu cativa ani, spre Bucuresti 🙂

Acest articol a fost publicat în Amintiri, D'ale mele, Fun și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.