Zi de clacă

După cum ştiam de luni, azi am avut planificată o zi de clacă… Am turnat placa de beton pentru căsuţa noastră de vacanţă de la Căcuci. Tărâm al copilăriei mele, un loc plin de amintiri 🙂 care va deveni şi loc de recreaţie. Dulce, nu? Aşa am plan ca trecerea dintre anii 2007-2008 să o petrec acolo 🙂

Okey, trezire matinala, la 5 deja eram în maşină. Buimac de somn, după o săptamână intensivă. Frumos, nu-i aşa? Betoniera era’n pozitii, dupa ce-am pus pompa de apa si am umplut cateva butoaie si o cada cu apa, am pornit lucrul. Saracu programator… am avut ce trage 🙂 Deh… va fi casuta mea de relax, asa ca trebuia sa depun si eu un pic (uh, mai mult) de transpiratie si sudoare 🙂 Oricum, le-am aratat ca pot fi bun si la alte munci, decat cele intelectuale, ba chiar cu brio 🙂

Unelte cu coada de lemn, ceva ce-mi zicea tata cand eram mic… ca acolo ajung daca nu ma tin de carte:)) Halal “amenintare” pentru mine. Din cand in cand prinde bine si miscarea fizica, “cantatul” la taste e mai usor, dar totusi, mai tre folositi si muschii fizici nu doar cei celebrali. OK, dar sa nu exageram. Prefer varianta a doua 🙂

Revenind, le-am aratat ca stiu sa prepar ciment, sa manuiesc lopata si canciocul, sa nivelez cimentul, si asta fara oprire. A fost un antrenament fizic epuizant, dar am avut satisfactia de a vedea placa de beton turnata in toate camerele si bucatarie, plus fundatia pentru verandă. Nu m-au menajat 🙂 si de fapt, nu ne-am menajat nici unul. De la 6 pana la 11 n-am facut nici o pauza 🙂 Nemancati, doar cu apa de potol langa noi, ca sa nu cumva sa se matoleasca careva cu ţuică 🙂 si sa nu putem termina. Apoi, inca o şarjă, un atac la zidurile fundatiei 😉 ca sa terminam toate camerele. La 13 si ceva, o noua pauza, de masa. Ne-am ospatat, si la nici 3 minute dupa ce toata lumea a terminat de mancat, s-a auzit betoniera mergand 🙂 asa ca toti am pornit motorasele interioare, si back 2 work 🙂

Am tras, ca la coasa, cum se zice. Cu ruptul. LOL, ca veni vorba de rupt… Am carat la ciment cu targa, de mi-a venit acru. Chiar la final, desi am avut eu grija sa nu fac bataturi sau besici in palma, ca deh, nu erau obisnuite cu atata lemn, cu greutatea cimentului pe targa 🙂 am avut o surpriza un pic neplacuta, cre ca de fapt vroiau sa devina besici, da s-or si spart, mana stanga, unde era greutatea mai mare la targa… Ultima targa, am scapat-o pe jos de durere, da crezi ca mai conta? o lopata si Sandu a terminat treaba. Yahoo! terminasem de pus cimentul. Astia incercau sa ma consoleze… “Las Victoraş, ca asa-i daca ai palmi fine si neobisnuite cu lucru asta”. Hehe… la care eu le-am inchis gura: “Ei ce? n-au fost nici primele si nu vor fi nici ultimele. Nu-i ca durerea de masea sau cea de nastere 🙂 incat sa ma vait ca o muiere :)” Mi-am zdrelit si degetele un pic, din neatentie, da alea nu pişca.
Hehe, Pavel, un vecin de bloc, a plecat la 12, si acu seara a venit ca sa vada cum sunt 🙂 Hehe, se mirase ca mai sunt in picioare 🙂 El unu chiar nu ma menajase la incarcat in targa… Sandu si cu mine aveam cateodata un sprint, de frica sa nu scapam targa de grea ce e… aiaiai :))

A fost al naibii de obositor, da ce sa zic de ce satisfactie aveau mama si tata, cand se uitau spre viitoarea casa 🙂 Asta mi-o dat si mie un strop (ei, mai multi 🙂 ) de energie dupa ce terminasem, ca eram rupt in doua de oboseala.

Am fost ajutati de vecini, de rude, de meseriasi… plus vointa fiecaruia de-a face treaba buna si durata, a facut sa terminam totul pe la 3pm. Va multumesc: şinu Neta, Sandu, unchiu Vasile, Pavel, Kenedy, unchiu Florea, tuşa Marioara, tuşa Marioara de la Brasov, tanti Rafila, tata si mama. Chiar si femeile au ajutat, si la bucatarie, si la prundis, bolovani pentru fundatie, pentru placa… Toata stima pentru voi toti! Fara voi, mai faceam noi asa claca rodnica si productiva… NU 🙂

La 5 eram acasa. Cu satisfactia muncii implinite, si mirat chiar de mine, ca lucrasem atat de mult, fara sa fac pauze.

Acest articol a fost publicat în Amintiri, D'ale mele, Ganduri si cugetari și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.